Salariul minim în 2024: cine câștigă și cine plătește diferența

De la 1 octombrie 2023, salariul minim brut pe economie a crescut la 3.300 lei, ceea ce înseamnă un net de aproximativ 1.950 lei după reținerea impozitelor și contribuțiilor sociale. Pentru cei circa 1,4 milioane de angajați care se aflau la minimul anterior de 3.000 lei, diferența netă este de aproximativ 175 lei pe lună — o sumă modestă în termeni absoluți, dar care reprezintă totuși o creștere de aproape 6% a venitului disponibil. Impactul nu este uniform pe întreg teritoriul României. În județele din estul țării — inclusiv Galați, Vaslui, Vrancea — unde o proporție mai mare a angajaților lucrează la salariu minim față de media națională, această creștere are un efect mai vizibil asupra consumului local, dar și asupra costurilor de personal ale companiilor mici. Un atelier de 15 angajați din Galați în care șapte persoane sunt la minimum simte o presiune lunară suplimentară de peste 5.000 lei față de un an în urmă, fără că productivitatea să fi crescut în același ritm. Întrebarea legitimă pe care și-o pun patronii de IMM-uri din regiune este cine absoarbe această diferență: prețurile finale, marjele de profit sau, în scenariile mai dificile, nivelul de angajare. Datele ANOFM pentru trimestrul al treilea din 2023 arată că rata șomajului în județul Galați a rămas stabilă la 5,2%, ceea ce sugerează că, deocamdată, creșterile de salariu minim nu au determinat disponibilizări masive. Totuși, economiștii avertizează că efectele se văd cu o întârziere de două-trei trimestre, mai ales în sectoarele cu marje mici precum comerțul cu amănuntul și textilele.

La nivel european, România rămâne printre țările cu salariile minime cele mai mici ca putere de cumpărare ajustată, în ciuda creșterilor nominale din ultimii ani. Eurostat plasează România pe locul 22 din 27 de state membre după salariul minim exprimat în standarde de putere de cumpărare. Aceasta înseamnă că măsura din octombrie 2023, deși pozitivă, nu schimbă fundamental poziția competitivă a forței de muncă românești față de Polonia, Cehia sau Ungaria. Concluzia analizei noastre este nuanțată: creșterea salariului minim ajută un segment real și numeros de angajați, reduce parțial inegalitatea salarială și poate stimula consumul intern în regiunile mai puțin dezvoltate. Costul este real pentru IMM-uri, dar gestionabil dacă creșterea este predictibilă și însoțită de măsuri de sprijin fiscal. Problema apare când majorările sunt bruște și neplanificate, lăsând antreprenorii fără timp să recalculeze bugetele.